A zecea ediție a congresului dedicat domeniului reciclării aparaturii electronice a avut loc la finele lunii ianuarie, la Salzburg. Peste 450 de experți din industrie, reprezentanți ai autorităților și ai mediului academic au discutat referitor la teme de ultima oră și provocări ale domeniului reciclarii DEEE.
Din programul dezbaterilor enumerăm urmatoarele tematici: “Contribuții pentru sustenabilitate, “Cum putem opri schimbările climatice”, “Cum se poate opri exportul ilegal”, “Lupta pentru materii prime”, “Cele mai bune tehnologii pentru dezasamblare, sortare și reciclare”, “Rapoarte internaționale din industria reciclării”, “Standardele de reciclare: șansă sau temere?”, “Armonizarea standardelor de reciclare”.
Impresii de la congres am aflat de la reprezentantul Asociației RoRec, prezent la fața locului, dl. Liviu Popeneciu.
R: Ce părere aveți despre această ediție a Congresului Internațional pentru Reciclarea Electronicelor?
LP: Marele eveniment IERC este tradițional dedicat branșei industriilor de reciclare din domeniul electric și electronic și celor legați de aceasta, însă de această dată atenția este captată de tematica de mare actualitate și acuitate – dovadă participarea cercurilor interesate cu mult dincolo de granița tehnologiilor – sunt prezenți și se exprimă cei din zona politică și a societății civile. Congresul s-a vrut și cred că a reușit să devină platforma de lucru inovativă pentru cunoasterea modelelor "best practice", pentru contactul cu noutățile bransei, cu tehnologii și soluții creative, dedicate proceselor de tratare și valorificare.
R: Putem spune că ceea ce se prezintă în cadrul IERC în materie de tehnologii și legislație reprezintă o avanpremieră a anului în curs. Ce noutăți aduce ediția de anul acesta?
LP: Am simțit mai aproape ca în alte ocazii reverberația politică, discret venind din direcția Bruxelles, atunci când, vorbind de nevoia de a gestiona responsabil deșeurile electrice, alături de misiunea de a proteja mediul, prinde formă și conținut încă una, aceea de a genera un flux continuu de materii prime… secundare, adică din valorificarea fracțiilor provenite din tratarea deșeurilor electrice! Imi place. în Europa prinde viața un nou concept, cel de societate a reciclării, la orizontul anilor 2020. Iată, există deja "Inițiativa pentru materii prime" la Comisia EU, iar voința politică răzbate indubitabil din poziții clare, ca cea a Ministerului Mediului din Austria, prin dr. Zahrer: "este datoria noastră să păstrăm DEEE pentru piața europeană… exportul trebuie controlat cu mare grijă…"
R: Care sunt principalele oportunități pe care le-ați identificat anul acesta în cadrul IERC?
LP: Sectorul industriilor de reciclare cunoaște o dinamică remarcabilă, în opinia specialiștilor este dintre cele mai inovative, rezervele dezvoltării nu sunt epuizate, poate de aceea ministrul federal austriac al mediului, Nikolaus Berlakovich, cere ca normele de calitate pentru materiile prime secundare să fie cel puțin menținute la nivelul actual. Pentru că numai așa acestea vor fi acceptate ca alternativă economică viabilă la cele din exploatările naturale. Vorbind despre progres, participanții apreciază aproape unanim că suntem contemporani cu o schimbare majoră în industria reciclării electronice, anume provocarea numită "materiale critice". De ce? Pentru că "motorul" pentru noile tehnologii de vârf în electronică este de acum asigurat de materiale critice, precum galium, indium, germanium, tantalum, etc, a căror exploatare naturală este restrânsă. Pentru a depăși limitarea, fabricanții HiTech sunt deja concentrați pe deșeul electronic, pentru că acesta se conturează ca o sursă alternativă, cu atât mai atractivă, cu cât tehnologiile de tratament și reciclare vor reuși să "extragă" mai multe "materii prime secundare". Așa se face că în fața noii provocări se declanșează un nou ciclu inovație- tehnologie-producție, vedem cum "new business" se naște și crește sub ochii noștri….
R: Și este totul, așa, spontan ?
LP: Aici trebuie să subliniem rolul pozitiv, stimulativ al cadrului legislativ EU, care identificând corect factorii de progres și pozițiile de interes ale diferiților actori, articulează obligațiile părților, de-a dreptul "inginerește", fără a le obstrucționa miscarea în plan economic, într-un mix echilibrat, subordonat unui obiectiv major, cel al protecției mediului și salvării resurselor naturale, stimulând în același timp creativitatea tehnică și activitațile economice. Adică, pe scurt, legiuitori pricepuți, care, după ce se consultă cu factorii implicați, ajung să cunoască și să înțeleagă logica mecanismelor pieței, scriu texte de lege ce generează și apoi stimulează procese economice, apoi le mai corectează, dar mereu cu atenția pe obiectivele politice. Uriașa diferență față de cei ce lasă să treacă texte de lege care impiedică procesele economice, până la extincție, care înarmează administrația cu instrumente de obstrucționare a activității normale, care fac din clauze absurde "temei" legal pentru taxări ascunse….
R: Cât de important este pentru Comunitatea Europeana să aibă un sistem armonizat al legislației și procedurilor în ceea ce priveste colectarea și reciclarea DEEE-urilor?
LP: M-a bucurat să văd cât de activ sunt reprezentate industriile electrice și electronice din Europa, prin vocile asociațiilor lor profesionale, respectiv CECED, Digitaleurope, Orgalime, dar cu deosebire văzând că acestea impărtășesc în bună parte aceleași concepte, atunci când abordează complexa tematică a revizuirii Directivei 96, piesa de bază în materia gestionării deșeurilor electrice. Așadar lumea reciclatorilor a luat cunostință de argumentele industriei privind necesitatea accesului direct la deșeul electric, tratamentul egal în responsabilități de raportare și performanța reciclării pentru toți actorii care accesează DEEE, reducerea poverilor administrative prin armonizarea registrelor naționale și cu deosebire nevoia imperioasă de standarde, aplecat pe fiecare dintre etapele operaționale, de la colectare, pana la valorificarea fracțiilor. Minunat este și răspunsul lumii reciclatorilor, care prin vocea autorizată a asociației de profil EERA, oferă un exemplu de valoros "positive thinking", susținând introducerea acelorași standarde.
R: Cu ce gânduri vă întoarceți în România ?
LP: Eh! Cu ganduri triste…
R: Cum așa ?
LP: Uităm de tehnici inovative, modele performante, viziuni entuziasmante, ne întoarcem la realitatea din București, trebuie să reluăm "producția" de memorii… Pentru că nu putem lăsa texte neglijente, sau vădit defecte, să rămână definitive și să producă efecte, pentru că cei aflați pe circuitele de avizare sunt nepăsători, pentru că instituțiile lor nu sunt direct implicate. Trebuie să ne adresăm și celorlalte ministere, Guvernului, în Parlament, Comisiilor de specialitate, pentru a sesiza erorile și mai ales consecințele asupra mecanismelor de gestiune a fluxurilor de deșeuri. Cu noile reglementări, în România direcția este contrară bunelor practici din Europa occidentală, noi obstacole administrative se ridică în fața producătorilor, riscul taxării abuzive este iminent, pentru "afluiri" către destinații care nu se întorc să repare inexistența infrastructurii de colectare, de altfel activitatea de colectare a scăzut dramatic în 2010 fața de anul precedent, cu peste 30%. în aceste condiții nu este de mirare că România a primit cel de-al doilea avertisment din partea Comisiei EU în dosarul de infringement deschis pentru transpunerea incompletă și incorectă a Directivei 96, în materia gestionării DEEE.

Sursa: Infomediu Europa, Editia de Februarie