In pregatirea editiei noastre Green, redactia The Diplomat a urmarit si industria reciclarii. Trebuie sa va marturisim ca nu este chiar usor sa scotocesti printre zeci si sute de initiative, campanii, proiecte, actiuni sau declaratii.

Ne-a atras insa atentia abordarea uneia dintre asociatiile colective ce opereaza in Romania, in domeniul reciclarii deseurilor electrice, pentru ca vorbeste in proiectele sale in termeni familiari noua: anume, ambasadori si diplomatie. Asadar, iata-ne inarmati cu un reportofon si o lunga lista de intrebari, la o discutie despre “diplomatia reciclarii” cu presedintele Asociatiei Romane pentru Reciclare RoRec, domnul Liviu Popeneciu.

 

 

Liviu Popeneciu: Daca vorbim despre diplomatie, as incepe prin a va povesti putin despre noi si despre proiectele noastre, ca actori pe o scena europeana. Asociatia RoRec este o organizatie colectiva, non-profit, care opereaza pentru a dezvolta un sistem coerent de management al deseurilor electrice, in numele unei parti importante a industriei electrice si electrocasnice din Romania. Noi ne-am asumat responsabilitatea si angajamente masurabile pentru a sustine solidar, ca un partener de incredere, obiectivele Romaniei ca membru al Uniunii Europene si pentru indeplinirea obligatiilor in domeniul complex al protectiei mediului.

Pentru a ne atinge aceste obiective importante, Asociatia RoRec deruleaza actiuni si proiecte menite a crea o retea nationala de preluare si reciclare a deseurilor electrice, in baza legislatiei in vigoare si in conditii de siguranta pentru mediu si sanatatea noastra, a populatiei. Acest proces implica insa mai multi stakeholderi, multa munca si … da, multa diplomatie.

Si as incepe aici cu principalii nostri interlocutori, autoritatile. Atat cele centrale, cat si cele locale, care sunt apasate de aceleasi responsabilitati ca si noi: tintele de colectare si reciclare ale tarii. In primul rand trebuie sa existe o buna colaborare cu acestea, caci atat cadrul legislativ, cat si controlul si aplicarea legislatiei, sunt factori esentiali in derularea activitatii noastre. Anul acesta este important pentru transpunerea noii Directive privind deseurile electrice. Pe 4 iulie 2012 noua Directiva a fost semnata de catre presedintele institutiilor europene din Strasbourg si a primit numarul 2012/19/UE. Romania trebuie sa asigure transpunerea in legislatia nationala a prezentei Directive până cel mai tarziu data de 14 februarie 2014. Deci avem un an plin pe acest front.

Apoi colaborarea cu autoritatea locala este esentiala. Avem acum o retea de centre de colectare in 25 de localitati din tara si avem in vedere extinderea la 70-80. Acest proiect nu se poate derula fara colaborarea autoritatilor. Iar legislatia care prevede crearea unui centru de colectare la fiecare 50.000 de locuitori a venit in sprijinul nostru.

Si pentru ca vorbim despre servicii destinate comunitatilor, desigur un rol esential il are comunicarea cu acestea unde, evident, vocea autoritatii locale este cea “recunoscuta” de locuitori. Si iata cum incep sa apara ambasadorii…

 

 

Liviu Popeneciu: Mai mult, este chiar seful “corpului nostru diplomatic”. L-as cita pe unul dintre partenerii nostri, care spunea la deschiderea centrului de colectare din Alba Iulia, ca “asa cum avem scoala sau biserica in orasul nostru, asa trebuie sa avem si un astfel de centru. Oamenii ne intrebau ce pot face cu aceste deseuri, iata ca acum avem un raspuns: le colectam intr-un centru amenajat la standarde europene!”. Autoritatea locala este cea care construieste “drumurile” pe care trebuie sa “circule” cetatenii, si numai exemplul poate genera actiune, vocea autoritatii locale este cea care ajunge la urechile locuitorilor. Se vede clar, in actiunile noastre, ca acolo unde primaria se implica, rezultatele nu intarzie sa apara. Si avem cam 1000 de exemple de acest fel. Colaboram cu circa 1000 de primarii din tara, din toate mediile: urban mare, urban mic, rural. Vedem cum se dezvolta din ce in ce spiritul de “bun gospodar”. Daca la inceput ne priveau cu oarece scepticism “oare nu avem noi destule treburi pe cap, ce mai vor si astia de la noi?”, acum deja incep sa ne caute, sa se implice in actiuni, sa promoveze proiecte noi. Cel mai recent caz de proiect special este cel pe care l-am lansat in noiembrie trecut impreuna cu Primaria Timisoara. Este vorba de un serviciu gratuit de colectare lunara de la domiciliu, deservit printr-un call center dedicat. Ultima sambata din fiecare luna este destinata preluarii comenzilor ce vin pe parcursul intregii luni. Chiar si in 29 decembrie, am avut peste 100 de comenzi pentru preluarea deseurilor mari de la domiciliu. Iar acum alte primarii sunt dornice sa implementeze acest sistem alaturi de noi. Iata ce inseamna puterea exemplului… iar reactia oamenilor este chiar impresionanta. Imi amintesc declaratia unei doamne profesoare din Timisoara cand am mers sa ii onoram comanda, care spunea “ma bucur devenim si noi Europeni, nu doar pe criterii geografice”.

 

 

Liviu Popeneciu: Si nu am terminat lista. Suntem doar la inceputul ei. Caci un mare aport in diseminarea mesajului nostru il au cetatenii care au venit in contact cu noi. In 2012 am realizat aproape 850 de actiuni de colectare in peste 1000 de localitati, adica o medie de 20 de actiuni pe luna in fiecare judet al tarii. Acestea se adauga altor circa 300, realizate de la mijlocul lui 2010 si in 2011. Oamenii incep sa ne caute, sa ne sune, sa ne solicite. Avem o baza de date de peste 100.000 deponenti unici, din toate campaniile derulate in ultimii ani. Iar cei ce au interactionat cu noi, inteleg mesajul si eforturile noastre, ne sustin si transmit mai departe. Catre rude, familie, colegi, prieteni. Catre “gasca” de pe facebook. Avem peste 45.000 de prieteni pe conturile asociatiei. Poate nu au toti deseuri electrice de predat, dar recomanda sau sustin actiunile noastre, ne transmit intrebari, interpelari sau sugestii. Cele mai frecvente întrebări sunt cele de tip: „când sosiți și la noi în localitate?”, „pe când un centru și la noi?”, „cum putem deveni voluntari în proiectele voastre?” și multe alte declarații de susținere, felicitări și aprecieri ale activității noastre. Si iata cum ajungem la o alta categorie de ambasadori…  cetateanul care doreste sa se debaraseze responsabil de deseul sặu, nu sa il arunce pe camp sau sa il duca la fier vechi…

 

 

Liviu Popeneciu: Reciclatorii parteneri constutuie o alta importanta categorie de ambasadori. Marele reciclator la care faceti referire este unul dintre partenerii nostri, alaturi de care ducem zilnic aceasta lupta. E vorba de Green WEEE. Ei au prezentat primii aceasta situatie, inclusiv autoritatilor, caci ea se reflecta in indicatorii lor de business.

Iar faptul ca avem obiective comune, ca ei sunt atat de preocupati ca sistemul de management al deseurilor sa se construiasca pe principii solide si corecte, transparente, l-au demonstrat prin parcurgerea primului audit al WEEE Forum pentru standardele in reciclare. Anul trecut am participat impreuna la primul training din Europa – ce s-a desfasurat, unde credeti? La Bucuresti! – pe tema aplicarii standardelor WEEELABEX, sau Eticheta de excelenta in reciclare a WEEE Forum, asociatia noastra fiind primul lor sustinator in Romania. Ne mândrim și trebuie să menționăm faptul că peste 90% din cantitățile colectate prin activitățile Asociației RoRec au fost deja tratate și reciclate conform cu standardele WEEELABEX. De altfel, toate contractele noastre aflate în derulare cu partenerii reciclatori impun respectarea acestor standarde. Foarte succint, as menționa că de la începutul activității până în prezent, Asociația RoRec a colectat și a predat spre reciclare un număr de peste 300.000 deșeuri frigorifice, peste 266.000 de echipamente CRT, precum și cantități semnificative din alte categorii DEEE. Iar actiunile pe care industria reciclarii le intreprinde in acest sens sunt menite sa ajute la aplicarea legislatiei. Deci la promovarea mesajului nostru comun.

 

 

Liviu Popeneciu: Sigur, nu hartia e valoroasa, ci ce anume sta in spatele ei, in termeni de performanta. Este vorba Marele premiu oferit de revista de mediu și ecologie Infomediu Europa, membră a European Environmental Press. Deci o revista specializata, ce scaneaza atent domeniul. Ca sa citez din declaratia lor, „echipa Infomediu, a decis dupa un parcurs jurnalistic atent, ca anul acesta Marele Premiu al revistei noastre sa fie oferit Asociatiei RoRec. De ce? Simplu, pentru ca vor să pună lucrurile în mișcare, să creeze, să fie diferiți! Pentru ca nu așteapta ca lucrurile să li se întâmple! Ci le fac să se întâmple.”

Nu vrem sa afisam o falsa modestie. Acest premiu ne onoreaza si ne rasplateste stradania pe drumul cel greu ce l-am ales. Faptul ca mass media ne apreciaza in acest fel eforturile, ne obliga sa continuam in acelasi fel si sa dezvoltam pe mai departe ceea ce am inceput acum cativa ani: constructia unei infrastructuri coerente de colectare, concretizata prin Reteaua Nationala de Colectare RoRec, actiunile permanente de activare a populatiei si educarea in spiritul responsabilitatii fata de mediu, de la cele mai mici varste.

Vedeti, presa ne urmareste atent si ne sustine toate proiectele. O medie lunară de circa 200 de articole apărute în presa locală – scrisă și online – pe tema colectării de deșeuri EEE, rezultate în urma activităților de Public Relations ale Asociației, la care se adaugă preluări pe agregatoare de știri, nu este putin lucru. Susținerea de care ne bucurăm în media locală și centrală ne confirmă faptul că activitatea noastră prezintă un interes crescut atât pentru autorități și media, dar mai ales pentru cetățenii către care se îndreaptă aceste mesaje, presa asumându-și de asemenea rolul de ambasador și solicitându-ne în număr din ce in ce mai mare informații cu caracter periodic.

Si ce credeti? Chiar le-am spus reprezentantilor Infomediu ca si anul acesta intentionam sa le luam premiul! Pentru ca proiectele noastre au toate valentele sa se dezvolte, sa devina din ce in ce mai puternice si mai vizibile si fara indoiala, sa ajute la cresterea ratei de colectare.

Reporter: Vorbind despre proiecte ne-ati povestit despre centrele de colectare, despre actiuni desfasurate in toate judetele tarii. Cum reusiti sa sustineti o asemenea desfasurare de forte? De unde atatea resurse?

Liviu Popeneciu: Este evident ca si aici tot despre ambasadori vorbim. Avem peste 5000 de voluntari care s-au alaturat activitatilor noastre si care participa la actiuni: de la distributia de pliante, la gestionarea punctelor de colectare, ei sunt prezenti peste tot. Ei au incredere in ceea ce facem impreuna, de aceea sunt autentici. Si prin entuziasmul lor si prin mesajul pe care îl transmit constant în comunitățile în care trăiesc, devin astfel modele pentru cei din jurul lor. Si reusesc sa convinga oamenii ca facem un lucru bun. Si normal, firesc. Daca veti citi declaratiile voluntarilor nostri pe contul de facebook al asociatiei, veti vedea ca „spiritul ecologist” infloreste prin ei. La fel cum suntem învățați de mici să spunem “bună ziua”, să fim politicoși, să îi respectăm pe cei din jur, așa învățăm și să fim … ecologiști și să avem grijă de mediul în care trăim. Părinții, școala, media și … legea … ne formează gustul pentru frumos și ne stabilesc reguli de conduită.

 

 

Liviu Popeneciu: In majoritate sunt elevi, studenti si profesori. La Galati de pilda s-a implicat o echipa de voluntari straini, veniti sa lucreze acolo la un proiect umanitar. Voluntariatul este voluntariat. Nu e vorba de a ii convinge. Trebuie insa sa ii respecti. Sa le respecti dedicarea, timpul pe care il ofera proiectului, entuziasmul, increderea. Si sa nu ii dezamagesti. Dar mai bine ii las pe colegii mei care lucreaza direct cu ei sa va povesteasca.

 

 

Alexandra Arnautu: Am învățat să ascultăm și să fim extrem de atenți la detalii. Respectul și dorința de a realiza ceva în beneficiul comunității lor ne creeaza puntea de comunicare și încredere de care avem nevoie.

întâlnirea cu voluntarii – de cele mai multe ori elevi, împreună cu profesorii lor – este pentru noi, mereu, unul dintre momentele cheie ale organizării unei acțiuni. Ni se pun întrebări, suntem priviți poate cu neîncredere într-o primă etapă… unii au fost dezamăgiți de alte acțiuni de voluntariat și vin acum doar la rugămintea profesorului coordonator sau din curiozitate. Semnarea contractului de voluntariat cu Asociația RoRec constituie pentru mulți o experiență nouă. Unii dintre ei ne surprind pentru ca il parcurg cu meticulozitate înainte de a le adresa noi aceasta rugăminte. Este pentru noi toți un moment în care ne asumăm responsabilități, unii față de ceilalți.

La inceput, in ziua acțiunii ne intrebam “oare vor veni la timp? Vom avea și absenți?”… mai târziu am renunțat. Chiar dacă printr-o întâmplare au mai apărut întârzieri, sau absențe, colegii sau profesorii lor gasesc mereu soluții. Deja formeaza un grup a cărui reputație trebuie protejată. Ne străduim să le fim mereu aproape, le ascultam sugestiile, aflam în ce alte activități extracuriculare sunt implicați.

Imi povestesc colegii mei tot felul de intamplari legate de voluntari. La o actiune nu au reușit să–i convinga pe doi tineri să încheie acțiunea mai devreme, deși ploua în aversă și toti erau uzi până la piele. Trebuia să mai aștepte doi deponenți care au promis că mai aduc câteva obiecte. Din partea noastră … aveam o bănuială că nu se vor întoarce pe așa o vreme. Totuși s-au întors. Abia atunci copiii au acceptat să închidem punctul și să meargă acasă. Ne-am gândit că se vor supăra părinții. Dar seara ne-am reîntâlnit la premiere, toți zâmbitori. Copiii lor își făcuseră datoria.

Sau fost momente cand i-am rugat să rămână peste programul stabilit. “Mai pot aștepta. Ați mai colectat așa de mult și în alte părți până acum?” Sentimentul de mândrie locală a acționat în favoarea acțiunii noastre.

Pe unii a fost dificil să-i convingem să nu ridice obiectele grele și de mari dimensiuni. Tinerețea lor le dădea aripi. “Credeți că nu putem?” Argumentul suprem a fost ca doar ce au semnat un contract. Se pare că a avut cel mai puternic efect.

Peste tot în țară, datorită voluntarilor reînvățặm să râdem cu mare poftă. Redevenim tineri! Datorită lor am aflat că liceenii, și în general tinerii, sunt mult mai responsabili și mai informați decât eram noi la vârsta lor, că există multe proiecte educative și culturale care se desfășoară în beneficiul comunității locale, proiecte la care nu se face referire prea mult și din păcate, nu sunt suficient cunoscute.

Știm că a fost o acțiune reușită atunci când suntem întrebați dacă revenim. însemna că nu i-am dezamăgit, însemna că i-am convins de utilitatea activității de colectare a DEEE și plecặm cu încrederea că ei vor continua să ducă mesajul nostru mai departe. Misiune îndeplinită!!! Corpul diplomatic a mai crescut putin. Avem multe povesti despre voluntari. Cam cate pagini ne-ati rezervat?, ma intreaba razand.

 

 

Alexandra Arnautu: Avem un proiect foarte frumos si de care suntem mandri: Patrula de reciclare. E deja la al treilea sezon. Am inceput in primavara lui 2011, tot la Timisoara, cu un proiect pilot. La nici doi ani, de la lansare, avem aproape 700 de scoli, din 27 de judete, inscrise in program si peste 20.000 de agenti in Patrula de reciclare. Sunt niste copii absolut superbi, care au norocul sa aiba niste profesori extraordinari. Primim proiecte care ne uimesc, de la toate categoriile de unitati de invatamant… fie gradinita sau liceu. Dar mai bine va invit pe facebook.com/patruladereciclare sa ii vedeti. Acolo sunt zilnic postate noi poze cu ei, acolo discutam cu ei, le raspundem la intrebari, ei ne comunica ce fapte “de vitejie” au mai facut, ce actiuni au mai intreprins.

Liviu Popeneciu: Si trebuie sa-i mai amintim si pe artistii care s-au alaturat proiectelor noastre si care ne duc mesajul mai departe: Analia Selis, Nicola, Mircea Vintila, Johan Pohrib, Cargo… Iata ca incepem sa devenim o comunitate demna de luat in seama. Cu multi ambasadori, incheie zambind gazdele noastre.