De când mă știu am fost profund atehnic. Deși de la primul meu job până în ziua de azi am lucrat doar în domenii care îți solicitau exact sinapsele astea care te fac să știi cum instalezi un driver, cum lipești două cabluri, știți voi, chestii de-astea pe care le fac bărbații. Cumva, astea nu s-au prins de mine. Și-am și avut noroc de oameni teribil de pricepuți prin preajmă care întotdeauna m-au scos din hazna, indiferent de cât de grav o comiteam. Dar spiritul bărbatului priceput nu mi-a lipsit niciodată. M-am înconjurat tot timpul de gadgeturi și tot felul de alte accesorii ca și cum m-aș fi priceput vreodată să le folosesc. Primisem la un moment dat un hibrid de calculator și tabletă, OQO se numea el. Chiar m-am străduit să îl folosesc până m-am gândit eu că ar fi cazul să îi reinstalez Windowsul. Ăla i-a fost sfârșitul. A stat în cutie vreo trei ani până m-am lovit de el într-o zi și l-am dat primului venit. După toate tentativele astea de a te pune la punct cu tehnologia vine și momentul în care rămân urme. 

Care sunt urmele lăsate de numeroalele tentative de a se ”tehnologiza” ne povestește Brylu în noul său material, la fel de spumos ca întotdeauna și cu același final fericit pentru orice aparat sau accesoriu electric implicat în poveste. Citește articolul complet aici.