Asociația Română pentru Reciclare RoRec este o organizație colectivă non-profit, care, asigurând managementul deșeurilor electrice pentru o parte importantă din industria de echipamente electrice și electronice prezentă în România, și-a asumat angajamente cuantificabile, pentru a fi un partener responsabil, de încredere și solidar pentru îndeplinirea obiectivelor și obligațiilor României în fața UE, ca stat membru, în domeniul complex al protecției mediului.
R: Cum arată planurile de viitor ale Asociației RoRec?
LP: Obiectivele principale ale Asociației RoRec vizează desfășurarea de acțiuni care să ducă la organizarea și funcționarea la nivel național a unui sistem eficient de preluare și valorificare a DEEE, în concordanță cu prevederile legale în vigoare și cu obiectivele Strategiei Naționale și ale Planului Național de Gestionare a Deșeurilor, în condiții de siguranță pentru mediu și sănătatea populației. Aceasta implica utilizarea celor mai bune tehnici și tehnologii existente la nivel național și internațional, precum și identificarea și implementarea unor sisteme eficiente de control a costurilor implicate.
Prin transferul responsabilității de la membrii săi, în baza legislației în vigoare, Asociația RoRec are ca sarcina, în primul rând, dezvoltarea unui sistem funcțional de gestionare a DEEE în colaborare cu autoritățile, distribuitorii și alți factori implicați în procesul de colectare și reciclare a acestor deșeuri.
Până la finele lui 2011 avem trei teme importante. în primul rând lucram să implementăm sisteme eficiente de operare, astfel încât costul gestionarii DEEE la nivelul anului 2011 să se apropie de media europeană realizată în cadrul WEEE Forum, întrucât din anul 2011 se elimină taxa vizibilă pentru majoritatea categoriilor de echipamente electrice și electronice. Apoi, trebuie să echilibrăm poziția pe piața DEEE cu cu cea ocupată de industria reprezentată în piață de profil, pentru consumul produselor noi. în fine, performantele în România în gestiunea DEEE este obligatoriu să fie comparabile cu cele la nivelul UE, așa cum sunt impuse prin Directiva 96 și celelalte acte normative aplicabile.
Buna funcționare a acestui sistem și atingerea obiectivelor se bazează însă, obligatoriu, pe o colaborare eficiența cu toți “actorii” implicați în această piesa– producători, autorități locale și centrale, ONG-uri de mediu, operatori de colectare, reciclatori – prin asumarea de către fiecare participant la proces a obligațiilor stabilite de aquis-ul comunitar, transpus în dreptul intern.
R: Cum performeaza fiecare dintre “actorii” amintiți mai devreme?
LP: Vă propun să o luăm de la începutul “piesei”. Pentru a putea recicla, trebuie să ne dorim de la bun început un sistem eficient de colectare a DEEE. Realitatea ne dovedește că exista o mare cantitate de DEEE ce nu poate fi colectată, respectiv reciclata corespunzător. Motivele țin de actuala conjunctură în care se desfășoară activitățile ce vizează colectarea DEEE și de toți jucătorii implicați în procesul de colectare, cei văzuți și cei nevăzuți de autorități. Schematic, fluxurile se structurează ca în schița alăturată, îi regăsim aici pe principalii actori responsabili, și de cele bune, dar și de cele rele.
Ar trebui apoi să menționăm în dreptul actorului "consumator" schimbarea lentă în atitudinea privind responsabilitatea fata de tematica mediului înconjurător, mai ales în privința DEEE, pentru ca debarasarea spontană din gospodăriile individuale este încă la un nivel redus.
Ce le răspundem însă cetățenilor responsabili, care doresc să depună “vechiturile” la puncte de colectare dedicate, dar nu beneficiază de o infrastructură corespunzătoare? “Vreau să scap de ele, unde să le duc? Gunoierii nu vor să le ridice”, este o discuție pe care o auzim din ce în ce mai des. Semnul “pubelei tăiate” nu înseamnă nimic pentru majoritatea consumatorilor. Din păcate nu cunosc mulți, faptul că este interzis prin lege să arunci DEEE la ghena de gunoi. Oare autoritatea locală ar putea juca în România rolul activ în această privință, așa cum se întâmpla în restul Europei ? Oare o comunicare clară a regulilor de colectare a deșeurilor din gospodarii i-ar ajuta pe oameni să înțeleagă ce au de făcut? Și de ce?
De altfel, implicarea autorităților locale în “captarea” organizată a fluxului de deșeuri de la cetățean, prin crearea unor formule accesibile de serviciu public, i-ar facilita acestuia nu numai un act civic, de responsabilitate socială, ci și un sistem comod de debarasare. Privim cu speranța la noul act normativ privind obligația autorităților administrației publice locale ca, începând cu 1 iulie, să reducă cu cel puțin 15% din cantitățile de deșeuri municipale și asimilabile colectate, pentru ca una dintre căile posibile este chiar colectarea separată a deșeurilor de echipamente mici, dat fiind faptul că acestea sunt cel mai des aruncate în coșul de gunoi alături de celelalte deșeuri menajere.
Desigur, acest proces depinde esențial de doi factori: crearea infrastructurii necesare colectării selective (puncte de colectare dotate cu containere adecvate), apoi de informarea și conștientizarea publicului cu scopul de a determina cetățenii să utilizeze această infrastructură. Iar rolul nostru va fi acela de a oferi sprijin concret autorităților locale, dată fiind experiența RoRec în materie de colectare și livrare spre reciclare a deșeurilor electrice și electronice.
Așadar, după cum vedeți, și autoritatea centrală, poate juca un rol esențial în acest proces, prin atribuțiile sale de cunoaștere, verificare și control al fluxurilor de DEEE, astfel încât cantități semnificative să devină vizibile. Atât în zona în care sunt generate, cât și de-a lungul parcursului lor, inclusiv în zonele controlate de procesatori informali, ce nu respecta cerințele minimale privind performanța în tratare și reciclare și care tocmai pentru aceasta, constituie un real pericol la adresa mediului.
în plus, vedem cum fluxul generat din gospodăriile individuale este diminuat cu cantitățile ce “scapa” în canale informale (vezi schema 1), ceea ce îngreunează atingerea țintei de țara pentru colectarea “vizibilă”, respectiv 4kg DEEE/locuitor/an.
Anul 2009 în cifre
R: Atunci, spuneți-ne vă rog, cum a decurs colectarea în 2009? Ce canale ați folosit și care au fost cele mai eficiente? Dar activitățile de reciclare?
LP: în cursul anului 2009, Asociația RoRec a folosit diferite surse generatoare de DEEE, semnificative fiind preluările de la distribuitori, din rețelele de retail, de la punctele și centrele proprii din teritoriu, de la operatorii zonali și din colectările conexe ale operatorilor de tratare și reciclare. Cu un volum total preluat de peste 18 mii tone deșeuri electrice, Asociația RoRec ocupa primul loc în România în 2009, ponderea fiind de circa 62 % din totalul cantităților reale și trasabile colectate din gospodarii individuale, la distanța de următorul clasat, ce deține aproximativ 30 %. în structură, ponderea de 67% a deșeurilor de aparate electrocasnice mari, inclusiv aparatele frigorifice, plasează Asociația RoRec în plutonul "greu" al schemelor colective din Europa, unde sunt afiliați marii fabricanți europeni din industria de profil.
Procedurile de lucru folosite în activitatea cu transportatorii, precum și fluxul de documente primare ce reflecta traseul deșeurilor, de la preluare până la recepția lor în unitățile de tratare, permit gestiunea în detaliu a cantităților intrate în sistem. în proporție de peste 80% acestea sunt inventariate total; pentru restul loturilor preluate se procedează la operațiuni de sampling la recepție, prin delegați, folosind metode statistice validate în practică WEEE-Forum, astfel încât trasabilitatea fluxurilor de colectare depășește 95%.
Cantitățile predate spre tratare și reciclare unităților autorizate în cursul anului 2009 însumează circa 15 mii tone, stocurile de deșeuri de la sfârșitul anului trecut găsindu-se în procesare la începutul acestui an. De altfel, predarea deșeurilor spre tratare și reciclare se desfășoară într-un proces continuu, comenzile plasate la diferitele unități abilitate variază funcție de disponibilul de capacitate, de sezonalitatea colectării și nivelul tarifelor. Procesarea se execută în loturi, cu frecvențe diferite intre reciclatori, de unde și formarea de stocuri de deșeuri în așteptarea lansării în producție.
De la planuri pe hârtie la rezultate concrete.
R: Și totuși, România a colectat în 2009 sub tinta impusă de legislația comunitară. Ce acțiuni derulează Asociația RoRec în vederea îndeplinirii obiectivelor naționale?
LP: Chiar dacă Asociația RoRec reprezintă un procent important al industriei, nu depinde doar de noi îndeplinirea obiectivelor naționale. Așa cum spuneam mai devreme, suntem mai mulți în această "piesă" și trebuie să ne armonizăm forțele și resursele. Pot să vă spun însă ce acțiuni sunt cuprinse în planul nostru operațional până în 2012.
Un demers major îl reprezintă dezvoltarea și consolidarea infrastructurii proprii pentru preluarea deșeurilor colectate, pentru un contact direct cu consumatorii, prin soluții locale, în parteneriat cu primăriile, prin retail și operatorii zonali. Apoi ne aplecam atent asupra dezvoltării infrastructurii regionale, pentru optimizarea fluxurilor gestionate și a costurilor de logistică.
Optimizarea activității de transport la nivel național, cu îmbunătățirea calității serviciului în beneficiul cetățenilor și al partenerilor și utilizarea de mecanici eficiente pentru interacțiunea cu consumatorii, pentru antrenarea lor responsabilă în tematica DEEE și stimularea fluxului din gospodăriile individuale, este o altă direcție de acțiune.
Lucram constant pentru diversificarea cercului de operatori specializați în tratarea și reciclarea DEEE, cu încadrare în cerințele de performanță și respectarea standardelor, în conformitate cu practicile WEEE Forum și implementarea procedurilor pentru auditul tehnologic la operatorii de tratare și reciclare, a celor pentru sampling și colectare, prin transpunerea modelelor și metodologiilor de success din WEEE Forum.
Prin implementarea acestor direcții, deși piața deșeurilor EEE din România condiționează dimensiunea activităților Asociației RoRec, bună experiența a anilor trecuți ne îndreptățește la previziuni pe un trend puternic ascendent pentru următorii 2 ani: ponderea în preluarea DEEE colectate depășește 70% în 2011 și ajunge la 73% în 2012.
Autoritatea locală: partener strategic
R: Când credeți că vom avea în România un sistem de centre de colectare, ca în țările din vest, unde să ne putem duce singuri aceste deșeuri și de unde să fim siguri că aparatura veche merge la reciclare și nu la fier vechi?
LP: Din punctul nostru de vedere… la finalul anului viitor ar trebui să îl avem. Căci încă de la constituirea să, în anul 2007, Asociația RoRec s-a îndreptat către autoritatea locală, pornind de la importanța rolului și misiunii ce i-au fost atribuite prin textul de lege (OUG 78/2000 republicata) în privința DEEE care specifică faptul că aceasta trebuie să asigure colectarea selectivă, spațiile necesare pentru colectarea selectivă a deșeurilor și informarea locuitorilor, prin mijloace adecvate, asupra sistemului de gestionare a deșeurilor.
Autoritatea locală este, așadar, un participant activ la acest proces complex, unul dintre actorii “cheie” în realizarea targetului de țara asumat de România ca stat membru al UE, în privința colectării și reciclării DEEE.
Prin aplecarea atentă asupra identificării verigilor lipsă din sistemul actual de colectare și prin înțelegerea realității locale, Asociația Rorec a creat un model de parteneriat cu primăria pentru organizarea și operarea punctelor de colectare municipale, destinate generării de flux de deșeuri EEE din gospodăriile individuale. La finele lui 2009, Asociația RoRec avea deja semnate 10 acorduri de acest tip, în parteneriat cu primăriile din Alexandria, Ciolpani, Focșani, Galați, Reșita, Săcălaz, Sinaia, Tulcea, Vălenii de Munte și Voluntari. începutul anului 2010 a adus noi parteneriate cu primăriile din Bistrița, Brad, Călărași, Hunedoara, Târgoviște, iar alte peste 20 de contracte sunt în diferite stadii de aprobare în acest moment.
Programul pentru organizarea și administrarea centrelor de colectare în parteneriat cu primăriile prevede deschiderea unei rețele de circa 100 de locații, la nivel național, în comunități cu peste 40,000 de locuitori.
R: Dar este aceasta, de fapt, o responsabilitate a asociației RoRec?
LP: într-adevăr, proiectul asociației RoRec excede limitele date prin lege obligațiilor sale, dar reprezintă una dintre direcțiile principale de acțiune cuprinse în planul de operare pe perioada 2010-2012, pentru îndeplinirea obiectivelor asumate. Cum spuneam, dacă nu asistam colectarea, nu avem ce recicla.
Rețeaua națională de centre de colectare DEEE realizate în parteneriat cu primăria este, așadar, unul dintre proiectele majore ale Asociației Rorec, fiind în fapt o platformă de interacțiune directă cu publicul.
Aceste centre permit dezvoltarea de programe de informare și conștientizare a cetățenilor, acțiuni de educare a elevilor și tinerilor din școlile aflate în arealul acoperit de fiecare centru, implementarea campaniilor de colectare pe rute controlate, astfel reușind optimizarea generării fluxului de deșeuri de la populație și instituții. Ele oferă și servicii de tip call center care facilitează preluarea de la domiciliu a echipamentelor voluminoase. Proiectul include dotări și resurse financiare pentru înființarea și amenajarea punctelor de colectare, pentru funcționarea lor în parteneriat cu municipalitatea, inclusiv pentru derularea programelor de informare și conștientizare a populației.
Nu în ultimul rând, centrele de colectare RoRec realizate în parteneriat cu primăria reprezintă un serviciu public oferit acelor oameni responsabili, care doresc să participe activ la protecția mediului.
Și constatăm cu bucurie că acest program suscita pe zi ce trece mai mult interes din partea autorităților locale, iar cetățenii care răspund „invitației noastre la reciclare”, sunt din ce în ce mai activi și mai mulți.
A consemnat Andreea Idriceanu Calev